sâmbătă, 24 martie 2012

Plantele comestibile din flora spontană

 Ca în fiecare primăvară, reiau postarea despre plantele din flora spontană - este foarte important să înțeleagă  cât mai multă lume, că aceste plante trebuie să constituie principala componentă a alimentației noastre, fără ele nu vom reuși să ne redobândim sănătatea deplină. În plantele sălbatice se află toată puterea naturii, ele sunt cu adevărat un DAR DUMNEZEIESC,  pe care este mare păcat să nu-l primim așa cum se cuvine. 
Cu ani în urmă, plantele din flora spontană erau foarte cunoscute şi apreciate de toate popoarele pămȃntului ca alimente şi medicamente foarte valoroase. În ziua de azi sunt numite „buruieni“, cei mai mulţi dintre oameni nu le mai cunosc absolut deloc (chiar şi în România!!!), sunt urâte şi combătute prin toate mijloacele posibile, dorindu-li-se dispariţia.
Într-adevăr, o pajişte naturală nu arată aşa de ordonată şi de îngrijită ca un gazon englezesc! Dar pe de altă parte, un astfel de gazon este pentru milioanele de vieţuitoare, al căror mediu de viaţă îl reprezintă câmpiile şi pajiştile, doar un peisaj selenar, în care acestea pur şi simplu nu mai pot supravieţui.
Iar din punctul de vedere al sănătăţii fiinţei umane, aspectele referitoare la importanţa integrării plantelor din flora spontană în alimentaţia zilnică cad din ce în ce mai tare în uitare! Pe site-ul asociaţiei terapeuţilor alternativi din Germania se poate citi: “Prin cultivarea intensivă a terenurilor agricole, prin utilizarea excesivă a îngrăşămintelor chimice şi prin încrucişările nenumărate suferite de planetele de cultură de-a lungul timpului, s-a ajuns la sensibilizarea lor foarte puternică. Fără ajutorul omului, aceste plante nu mai sunt capabile să supravieţuiască şi să se perpetueze! În consecinţă este foarte logic, că nu ne putem aştepta la o sănătate de fier de la nişte plante aşa de slăbite şi bolnave. Plantele din flora spontană însă, trebuie să se descurce în natură singure, nu este nimeni care să le plivească, să le ude, să le îngrijească sau să le asigure hrana necesară, corespunzătoare speciei respective. Şi probabil că acesta este motivul pentru care plantele din flora spontană au un conţinut mult mai mare de vitamine, minerale şi alte substanţe vitale faţă de plantele de cultură.”
Pentru exemplificare, urmează un tabel care conţine valorile principaliilor nutrienţi  pentru câteva plante din flora spontană şi pentru anumite plante de cultură (observați cu mare atenție  diferențele enorme!):

100g plante
conţin
Vit.A
µg
ß-Ca-
rotin
µg
B1
µg
B2
µg
C
mg
E
mg
K
mg
P
mg
Mg
mg
Ca
mg
Fe
mg
Pr.
g
H.
g
G.
g
Broccoli
143
864
90
170
115
0,62
373
82
24
105
1,30
3,30
2,51
0,20
Urzica
400
2400
200
150
175
0,80
400
120
40
200
3,14
5,50
4,80
0,70
Gulie
33
200
48
46
64
0,40
380
50
43
68
0,90
2,00
3,70
0,10
Creson
692
4150
90
170
51
1,00
276
64
34
180
3,14
1,60
2,03
0,30
Salata verde
240
1437
62
80
13
0,60
224
33
11
37
1,00
1,25
1,06
0,22
Păpădie
1317
7900
190
170
30
2,50
440
70
36
158
3,10
2,60
9,13
0,62
Cartof
1
5
110
47
17
0,05
411
50
20
6
0,40
2,04
14,81
0,11
Loboda
600
3600
90
160
35
1,50
400
35
65
100
2,70
2,20
3,00
0,30
Morcov
1574
7794
69
53
7
0,46
290
35
18
41
2,10
0,98
4,80
0,20
Catină
250
1500
30
210
450
0,50
133
9
30
42
0,44
1,40
5,20
7,10
Spanac
781
4687
110
230
52
1,37
633
55
58
126
4,10
2,52
0,55
0,30
Măcris
833
5000
65
160
47
1,90
362
71
41
54
8,50
2,30
2,00
0,40
Varza albă
12
72
40
30
46
1,70
208
28
23
46
0,50
1,37
4,16
0,20
Sursa: Reteaua germana de informare si consiliere nutritionala
A,B1,B2,C,E=vitamine, Ka=Potasiu,P=Fosfor, Mg=Magneziu,Ca=Calciu,Fe=Fier;Pr=proteine, H.=hidrocarburi,G=grasimi

Aceste date vorbesc de la sine, este clar că trecem în fiecare zi pe lângă nişte alimente deosebit de valoroase, fără a le da nici o atenţie!
Alimentele fabricate industrial sunt prelucrate prin tot felul de metode şi procedee fizice şi chimice, scăzându-li-se astfel drastic valoarea nutritivă, devenind de fapt prin toate aceste manipulari chiar foarte dăunatoare sănătăţii!
Plantele din flora spontană au apărut cu mult înaintea oamenilor şi a animalelor si ne-au demonstrat mereu ca sunt practic imposibil de nimicit, reuşind să se perpetueze, fără probleme, pe o perioadă atât de îndelungată de timp.
Şi tocmai în zilele noastre, când oamenii sunt aşa de nemulţumiţi, de bolnavi şi de sărăciţi, de ce să căutăm mereu în depărtare tot felul de medicamente exotice miraculoase, în loc să ne recâştigăm pe gratis sănătatea în natura înconjurătoare, cu ajutorul acestor plante extraordinare, aflate la îndemâna oricui?
 Mai jos, câteva din fotografiile făcute de mine în vara 2011 la Viscri, pajiști  atât de bogate și de frumoase ca în România, nu am văzut nici măcar în Alpi..... 
In fata mesei intinse, putini mai stiu insa acest lucru....


Si e tare, tare trist, ca trebuie sa vina strainii ca sa ne salveze comorile - la Viscri, printul Charles le plateste taranilor subventii, ca sa nu se distruga mai departe aceste minunatii (asa cum s-a intamplat de altfel in multe - mult prea multe!! - locuri de la noi din tara), minunatii pe care din pacate, lumea a uitat sa le mai aprecieze la justa lor valoare!

5 comentarii:

  1. Draga mea draga,
    asa de frumos ai scis aici si asa de frumos ne inveti. Te iubesc.
    Acum e perioada cea mai fericita din an pentru mine. Am avut la Montreal o saptamana, cea care tocmai a trecut temperaturi record, au fost 24 de grade si copacii prietenii mei au crengutele umflate la varfuri, inmuguresc. Inmugurirea am descoperit-o spre rusinea mea acum vreo trei ai si de atunci in perioada aceasta sunt cea mai facsinata de copacii din calea mea pe care ii iubesc.
    Vineri seara am trecut pe langa macesul meu si asta toamna nu am cules toate macesele, am mancat o maceasa - extraordinar de buna.
    Un alt exemplu, papadia inca nu a crescut aici - acum a venit iara frigul, dar in drum spre Biserica pe un trotuar asfaltat ce crezi ca am vazut - o tufa de papadie cu frunze mari de 6-7 cm iesita din asfalt.
    Ce vrem mai mult de atat! - am salutat-o recunoscatoare si am rugat-o sa ma vindece de la distanta, asa de draga mi-a fost incat nu am indraznit sa o "halesc".
    Te imbratisez tare de tot,
    Mihaela ta

    RăspundețiȘtergere
  2. Daca iei de la fiecare plantuta numai o frunza, ele nu se supara, din contra, cresc dupa aceea chiar mai bine.
    Si eu am invatat la bataranete atatea lucruri pt. care ani de zile nu am nici avut timp nici rabdare..... Te imbratisez cu drag si te insotesc mai departe in toate plimbarile tale!
    mimi

    RăspundețiȘtergere
  3. Aveti perfecta dreptate. Si eu am aceeasi filosofie de viata. Sunt pasionat de plante salbatice. As vrea totusi sa dati exemple de mai multe plante salbatice comestibile. Eu aia caut, eu asa am ajuns pe situl dumneavoastra. Anul asta mi-am imbogatit dieta cu cateva plante noi, printre care mugurul de hamei din care am facut ciorba si salata, leurda, care am gasit-o in jurul Sibiului pentru prima data, macrisul din care la fel am facut ciorba si altele.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Aici am adunat plantele salbatice despre care am scris in parte: http://hrana-vie.blogspot.be/p/plantele-din-flora-spontana.html. Voi continua in orice caz sa scriu mai departe, am adunat acum in cele din urma fotografii noi.

      Ștergere
    2. Eu am gasit un site cu ierburi comestibile. Sunt foarte incantata ca am re/descoperit plante uitate. Iata link-ul: https://ierburiuitate.wordpress.com/

      Ștergere