Plantele comestibile din flora spontană

 Ca în fiecare primăvară, reiau postarea despre plantele din flora spontană - este foarte important să înțeleagă  cât mai multă lume, că aceste plante trebuie să constituie principala componentă a alimentației noastre, fără ele nu vom reuși să ne redobândim sănătatea deplină. În plantele sălbatice se află toată puterea naturii, ele sunt cu adevărat un DAR DUMNEZEIESC,  pe care este mare păcat să nu-l primim așa cum se cuvine. 

Cu ani în urmă, plantele din flora spontană erau foarte cunoscute şi apreciate de toate popoarele pămȃntului ca alimente şi medicamente foarte valoroase. În ziua de azi sunt numite „buruieni“, cei mai mulţi dintre oameni nu le mai cunosc absolut deloc (chiar şi în România!!!), sunt urâte şi combătute prin toate mijloacele posibile, dorindu-li-se dispariţia.

Într-adevăr, o pajişte naturală nu arată aşa de ordonată şi de îngrijită ca un gazon englezesc! Dar pe de altă parte, un astfel de gazon este pentru milioanele de vieţuitoare, al căror mediu de viaţă îl reprezintă câmpiile şi pajiştile, doar un peisaj selenar, în care acestea pur şi simplu nu mai pot supravieţui.

Iar din punctul de vedere al sănătăţii fiinţei umane, aspectele referitoare la importanţa integrării plantelor din flora spontană în alimentaţia zilnică cad din ce în ce mai tare în uitare! Pe site-ul asociaţiei terapeuţilor alternativi din Germania se poate citi: “Prin cultivarea intensivă a terenurilor agricole, prin utilizarea excesivă a îngrăşămintelor chimice şi prin încrucişările nenumărate suferite de planetele de cultură de-a lungul timpului, s-a ajuns la sensibilizarea lor foarte puternică. Fără ajutorul omului, aceste plante nu mai sunt capabile să supravieţuiască şi să se perpetueze! În consecinţă este foarte logic, că nu ne putem aştepta la o sănătate de fier de la nişte plante aşa de slăbite şi bolnave. Plantele din flora spontană însă, trebuie să se descurce în natură singure, nu este nimeni care să le plivească, să le ude, să le îngrijească sau să le asigure hrana necesară, corespunzătoare speciei respective. Şi probabil că acesta este motivul pentru care plantele din flora spontană au un conţinut mult mai mare de vitamine, minerale şi alte substanţe vitale faţă de plantele de cultură.”

Pentru exemplificare, urmează un tabel care conţine valorile principaliilor nutrienţi  pentru câteva plante din flora spontană şi pentru anumite plante de cultură (observați cu mare atenție  diferențele enorme!):

100g plante conţin	Vit.A µg	ß-Ca- rotin µg	B1 µg	B2 µg	C mg	E mg	K mg	P mg	Mg mg	Ca mg	Fe mg	Pr. g	H. g	G. g
Broccoli	143	864	90	170	115	0,62	373	82	24	105	1,30	3,30	2,51	0,20
Urzica	400	2400	200	150	175	0,80	400	120	40	200	3,14	5,50	4,80	0,70
Gulie	33	200	48	46	64	0,40	380	50	43	68	0,90	2,00	3,70	0,10
Creson	692	4150	90	170	51	1,00	276	64	34	180	3,14	1,60	2,03	0,30
Salata verde	240	1437	62	80	13	0,60	224	33	11	37	1,00	1,25	1,06	0,22
Păpădie	1317	7900	190	170	30	2,50	440	70	36	158	3,10	2,60	9,13	0,62
Cartof	1	5	110	47	17	0,05	411	50	20	6	0,40	2,04	14,81	0,11
Loboda	600	3600	90	160	35	1,50	400	35	65	100	2,70	2,20	3,00	0,30
Morcov	1574	7794	69	53	7	0,46	290	35	18	41	2,10	0,98	4,80	0,20
Catină	250	1500	30	210	450	0,50	133	9	30	42	0,44	1,40	5,20	7,10
Spanac	781	4687	110	230	52	1,37	633	55	58	126	4,10	2,52	0,55	0,30
Măcris	833	5000	65	160	47	1,90	362	71	41	54	8,50	2,30	2,00	0,40
Varza albă	12	72	40	30	46	1,70	208	28	23	46	0,50	1,37	4,16	0,20

Sursa: Reteaua germana de informare si consiliere nutritionala

A,B1,B2,C,E=vitamine, Ka=Potasiu,P=Fosfor, Mg=Magneziu,Ca=Calciu,Fe=Fier;Pr=proteine, H.=hidrocarburi,G=grasimi

Aceste date vorbesc de la sine, este clar că trecem în fiecare zi pe lângă nişte alimente deosebit de valoroase, fără a le da nici o atenţie!

Alimentele fabricate industrial sunt prelucrate prin tot felul de metode şi procedee fizice şi chimice, scăzându-li-se astfel drastic valoarea nutritivă, devenind de fapt prin toate aceste manipulari chiar foarte dăunatoare sănătăţii!

Plantele din flora spontană au apărut cu mult înaintea oamenilor şi a animalelor si ne-au demonstrat mereu ca sunt practic imposibil de nimicit, reuşind să se perpetueze, fără probleme, pe o perioadă atât de îndelungată de timp.

Şi tocmai în zilele noastre, când oamenii sunt aşa de nemulţumiţi, de bolnavi şi de sărăciţi, de ce să căutăm mereu în depărtare tot felul de medicamente exotice miraculoase, în loc să ne recâştigăm pe gratis sănătatea în natura înconjurătoare, cu ajutorul acestor plante extraordinare, aflate la îndemâna oricui?

 Mai jos, câteva din fotografiile făcute de mine în vara 2011 la Viscri, pajiști  atât de bogate și de frumoase ca în România, nu am văzut nici măcar în Alpi..... 

In fata mesei intinse, putini mai stiu insa acest lucru....

Si e tare, tare trist, ca trebuie sa vina strainii ca sa ne salveze comorile - la Viscri, printul Charles le plateste taranilor subventii, ca sa nu se distruga mai departe aceste minunatii (asa cum s-a intamplat de altfel in multe - mult prea multe!! - locuri de la noi din tara), minunatii pe care din pacate, lumea a uitat sa le mai aprecieze la justa lor valoare!

Mic dejun delicios

Ȋn primul rînd vreau să vă doresc o primavară frumoasă, tuturor cititorilor acestui blog.
Apoi astăzi vorbim de mic dejun delicios. Eu mă răsfăţ cu el de câteva săptamani bune şi încă nu m-am săturat şi am zis că-i musai să vă vorbesc de el.
Buna doamnă Elena Niţă Ibrian spune despre măr că este aliment şi medicament deopotrivă. El conţine fosfor, calciu, magneziu, fier şi potasiu – element care este necesar bunei functionări a muschiului inimii. De accea mărul trebuie să fie consumat de toţi oamenii indiferent de varstă dar numai pe stomacul gol. La copii menţine echilibrul acido-bazic, la sportivi stimulează activitatea musculară iar la adulţi combate guta, reumatismul şi are acţiune benefică asupra ficatului. La cei care muncesc intelectual, mărul este hrana creerului iar la cei ce se situează la vârsta a treia este considerat antiarteriosclerotic.

Eu sunt norocoasă, caci aici sunt multe livezi şi toamna este activitatea mea preferată să mergem la livadă să culegem mere. Nici iarna nu e greu, căci am o livadă în apropiere care are mere bune tot anul aşa că mărul este fructul meu preferat. Când eram mică, în curtea părinţilor aveam o masă toată vara sub mărul nostru, măr Domnesc, cu mere galbene, parfumate, care se coceau toamna târziu iar unele aveau pete mici roşii de la soarele târziu de toamnă; le culegeam cu fratele meu şi umpleam rafturile din beci şi după o saptamană în beci miroasea atât de frumos…..

Mi-am permis să amestec mărul, cu cateva ingerdiente pentru a obţine un mic dejun complet sau o cină usoară.

Ingrediente :


- două mere rase – din cele bune de la piaţă sau din cămara
- scorţişoară – un praf,
- hrişcă încolţită – 2 linguri, aici Mimi ne explică frumos procesul de încolţire
- polen, o linguriţă
- o manuţă de migdale




Dragii mei, citiţi aceste reţete cu sufletul şi puneţi după plac fructele preferate, seminţele pe care voi le aveţi în cămară, condimentul iubit şi veţi obţine o gustare pe sufletul inimii voastre, căci eu de când sunt mică am inceput să prepar mâncare pentru mine şi cei apropiaţi, dar niciodată nu am fost capabilă să reproduc o mâncare. Starea de spirit când facem ceva e cea care ne îndrumă spre un condiment anume sau un ingredient, şi aşa cu iubire multă ies lucruri magice.

Primavară frumoasă oameni buni,
Mia


Revin cu reţeta îmbunătăţită:
Buna mea prietenă Luciana, aici, a facut o asemenea combinaţie cu dovleac şi m-am îndrgostit pe loc.
Ȋn poză se pot vedea:

- dovleac,
- două pere
- câteva stafide
- scorţişoară – un praf,
- hrişcă încolţită – 2 linguri, aici Mimi ne explică frumos procesul de încolţire
- seminţe de dovleac şi floarea soarelui.



Aici produsul final, alături de rejuvelac cu seminţe de secară încolţite, inspirat de Luciana aici, şi iarba de grâu.













Vă îmbrăţisez,
Mia