Plantele comestibile din flora spontană

 Ca în fiecare primăvară, reiau postarea despre plantele din flora spontană - este foarte important să înțeleagă  cât mai multă lume, că aceste plante trebuie să constituie principala componentă a alimentației noastre, fără ele nu vom reuși să ne redobândim sănătatea deplină. În plantele sălbatice se află toată puterea naturii, ele sunt cu adevărat un DAR DUMNEZEIESC,  pe care este mare păcat să nu-l primim așa cum se cuvine. 

Cu ani în urmă, plantele din flora spontană erau foarte cunoscute şi apreciate de toate popoarele pămȃntului ca alimente şi medicamente foarte valoroase. În ziua de azi sunt numite „buruieni“, cei mai mulţi dintre oameni nu le mai cunosc absolut deloc (chiar şi în România!!!), sunt urâte şi combătute prin toate mijloacele posibile, dorindu-li-se dispariţia.

Într-adevăr, o pajişte naturală nu arată aşa de ordonată şi de îngrijită ca un gazon englezesc! Dar pe de altă parte, un astfel de gazon este pentru milioanele de vieţuitoare, al căror mediu de viaţă îl reprezintă câmpiile şi pajiştile, doar un peisaj selenar, în care acestea pur şi simplu nu mai pot supravieţui.

Iar din punctul de vedere al sănătăţii fiinţei umane, aspectele referitoare la importanţa integrării plantelor din flora spontană în alimentaţia zilnică cad din ce în ce mai tare în uitare! Pe site-ul asociaţiei terapeuţilor alternativi din Germania se poate citi: “Prin cultivarea intensivă a terenurilor agricole, prin utilizarea excesivă a îngrăşămintelor chimice şi prin încrucişările nenumărate suferite de planetele de cultură de-a lungul timpului, s-a ajuns la sensibilizarea lor foarte puternică. Fără ajutorul omului, aceste plante nu mai sunt capabile să supravieţuiască şi să se perpetueze! În consecinţă este foarte logic, că nu ne putem aştepta la o sănătate de fier de la nişte plante aşa de slăbite şi bolnave. Plantele din flora spontană însă, trebuie să se descurce în natură singure, nu este nimeni care să le plivească, să le ude, să le îngrijească sau să le asigure hrana necesară, corespunzătoare speciei respective. Şi probabil că acesta este motivul pentru care plantele din flora spontană au un conţinut mult mai mare de vitamine, minerale şi alte substanţe vitale faţă de plantele de cultură.”

Pentru exemplificare, urmează un tabel care conţine valorile principaliilor nutrienţi  pentru câteva plante din flora spontană şi pentru anumite plante de cultură (observați cu mare atenție  diferențele enorme!):

100g plante conţin	Vit.A µg	ß-Ca- rotin µg	B1 µg	B2 µg	C mg	E mg	K mg	P mg	Mg mg	Ca mg	Fe mg	Pr. g	H. g	G. g
Broccoli	143	864	90	170	115	0,62	373	82	24	105	1,30	3,30	2,51	0,20
Urzica	400	2400	200	150	175	0,80	400	120	40	200	3,14	5,50	4,80	0,70
Gulie	33	200	48	46	64	0,40	380	50	43	68	0,90	2,00	3,70	0,10
Creson	692	4150	90	170	51	1,00	276	64	34	180	3,14	1,60	2,03	0,30
Salata verde	240	1437	62	80	13	0,60	224	33	11	37	1,00	1,25	1,06	0,22
Păpădie	1317	7900	190	170	30	2,50	440	70	36	158	3,10	2,60	9,13	0,62
Cartof	1	5	110	47	17	0,05	411	50	20	6	0,40	2,04	14,81	0,11
Loboda	600	3600	90	160	35	1,50	400	35	65	100	2,70	2,20	3,00	0,30
Morcov	1574	7794	69	53	7	0,46	290	35	18	41	2,10	0,98	4,80	0,20
Catină	250	1500	30	210	450	0,50	133	9	30	42	0,44	1,40	5,20	7,10
Spanac	781	4687	110	230	52	1,37	633	55	58	126	4,10	2,52	0,55	0,30
Măcris	833	5000	65	160	47	1,90	362	71	41	54	8,50	2,30	2,00	0,40
Varza albă	12	72	40	30	46	1,70	208	28	23	46	0,50	1,37	4,16	0,20

Sursa: Reteaua germana de informare si consiliere nutritionala

A,B1,B2,C,E=vitamine, Ka=Potasiu,P=Fosfor, Mg=Magneziu,Ca=Calciu,Fe=Fier;Pr=proteine, H.=hidrocarburi,G=grasimi

Aceste date vorbesc de la sine, este clar că trecem în fiecare zi pe lângă nişte alimente deosebit de valoroase, fără a le da nici o atenţie!

Alimentele fabricate industrial sunt prelucrate prin tot felul de metode şi procedee fizice şi chimice, scăzându-li-se astfel drastic valoarea nutritivă, devenind de fapt prin toate aceste manipulari chiar foarte dăunatoare sănătăţii!

Plantele din flora spontană au apărut cu mult înaintea oamenilor şi a animalelor si ne-au demonstrat mereu ca sunt practic imposibil de nimicit, reuşind să se perpetueze, fără probleme, pe o perioadă atât de îndelungată de timp.

Şi tocmai în zilele noastre, când oamenii sunt aşa de nemulţumiţi, de bolnavi şi de sărăciţi, de ce să căutăm mereu în depărtare tot felul de medicamente exotice miraculoase, în loc să ne recâştigăm pe gratis sănătatea în natura înconjurătoare, cu ajutorul acestor plante extraordinare, aflate la îndemâna oricui?

 Mai jos, câteva din fotografiile făcute de mine în vara 2011 la Viscri, pajiști  atât de bogate și de frumoase ca în România, nu am văzut nici măcar în Alpi..... 

In fata mesei intinse, putini mai stiu insa acest lucru....

Si e tare, tare trist, ca trebuie sa vina strainii ca sa ne salveze comorile - la Viscri, printul Charles le plateste taranilor subventii, ca sa nu se distruga mai departe aceste minunatii (asa cum s-a intamplat de altfel in multe - mult prea multe!! - locuri de la noi din tara), minunatii pe care din pacate, lumea a uitat sa le mai aprecieze la justa lor valoare!

Mic dejun delicios

Ȋn primul rînd vreau să vă doresc o primavară frumoasă, tuturor cititorilor acestui blog.
Apoi astăzi vorbim de mic dejun delicios. Eu mă răsfăţ cu el de câteva săptamani bune şi încă nu m-am săturat şi am zis că-i musai să vă vorbesc de el.
Buna doamnă Elena Niţă Ibrian spune despre măr că este aliment şi medicament deopotrivă. El conţine fosfor, calciu, magneziu, fier şi potasiu – element care este necesar bunei functionări a muschiului inimii. De accea mărul trebuie să fie consumat de toţi oamenii indiferent de varstă dar numai pe stomacul gol. La copii menţine echilibrul acido-bazic, la sportivi stimulează activitatea musculară iar la adulţi combate guta, reumatismul şi are acţiune benefică asupra ficatului. La cei care muncesc intelectual, mărul este hrana creerului iar la cei ce se situează la vârsta a treia este considerat antiarteriosclerotic.

Eu sunt norocoasă, caci aici sunt multe livezi şi toamna este activitatea mea preferată să mergem la livadă să culegem mere. Nici iarna nu e greu, căci am o livadă în apropiere care are mere bune tot anul aşa că mărul este fructul meu preferat. Când eram mică, în curtea părinţilor aveam o masă toată vara sub mărul nostru, măr Domnesc, cu mere galbene, parfumate, care se coceau toamna târziu iar unele aveau pete mici roşii de la soarele târziu de toamnă; le culegeam cu fratele meu şi umpleam rafturile din beci şi după o saptamană în beci miroasea atât de frumos…..

Mi-am permis să amestec mărul, cu cateva ingerdiente pentru a obţine un mic dejun complet sau o cină usoară.

Ingrediente :


- două mere rase – din cele bune de la piaţă sau din cămara
- scorţişoară – un praf,
- hrişcă încolţită – 2 linguri, aici Mimi ne explică frumos procesul de încolţire
- polen, o linguriţă
- o manuţă de migdale




Dragii mei, citiţi aceste reţete cu sufletul şi puneţi după plac fructele preferate, seminţele pe care voi le aveţi în cămară, condimentul iubit şi veţi obţine o gustare pe sufletul inimii voastre, căci eu de când sunt mică am inceput să prepar mâncare pentru mine şi cei apropiaţi, dar niciodată nu am fost capabilă să reproduc o mâncare. Starea de spirit când facem ceva e cea care ne îndrumă spre un condiment anume sau un ingredient, şi aşa cu iubire multă ies lucruri magice.

Primavară frumoasă oameni buni,
Mia


Revin cu reţeta îmbunătăţită:
Buna mea prietenă Luciana, aici, a facut o asemenea combinaţie cu dovleac şi m-am îndrgostit pe loc.
Ȋn poză se pot vedea:

- dovleac,
- două pere
- câteva stafide
- scorţişoară – un praf,
- hrişcă încolţită – 2 linguri, aici Mimi ne explică frumos procesul de încolţire
- seminţe de dovleac şi floarea soarelui.



Aici produsul final, alături de rejuvelac cu seminţe de secară încolţite, inspirat de Luciana aici, şi iarba de grâu.













Vă îmbrăţisez,
Mia

MANCARE SI/SAU CIORBA RAW

Una din retetele mele preferate din cartea Ligiei Pop, intitulata "Retete vegane fara foc" este: "Orez" cu legume. Este o minunatie de reteta  deoarece contine o bogatie de legume, care mai de care mai hranitoare, mai plina de substante active, care, odata intrate in organismul nostru, ne ajuta sa devenim mai plini de energie, mai sanatosi, mai tineri ... Plecand de la aceasta reteta si modificand pe ici, pe colo si folosind una dintre ideile inspirate de Doamna Elea Nita Ibrian, iata ce am obtinut:

"Orawz cu legume"

Ciorba de legume cu zeama de varza

Deci ....
MANCARE SI/SAU CIORBA DE LEGUME RAW VEGAN
Ingrediente:
- 1/2 conopida;
- 1/2 broccoli;
- 1/2 cana caju hidratat sau nu (eu il folosesc nehidratat);
- 3-4 rosii uscate conservate in ulei (sunt atat de delicioase);
- 1 ardei gras, de preferat rosu (poate fi si capia);
- zeama de la 1/2 lamaie;
- 1 morcov mediu/mare;
- 1 rosie mare sau 6-8 rosii cherry;
- 5-6 linguri seminte de floarea soarelui decojite si crude;
- 2 linguri seminte de canepa;
- sare neiodata;
- zeama de varza.

Tehnologie:
Se maruntesc pe rand, la robotul de bucatarie cu lama S: caju-ul, conopida (de consistenta orezului), broccoli, morcovul, ardeiul gras/capia si rosiile crude. Se pun intr-un castron mare. Se adauga rosiile uscate tocate, semintele de floarea soarelui, cele de canepa, zeama de lamaie si sarea neiodata dupa gust. Se amesteca bine si ...

fie ne oprim aici, fie facem (si) ciorba de legume, adaugand zeama de varza (aceasta idee excelenta am preluat-o din cartile Doamnei Elena Nita Ibrian) . Eu, de obicei, las o parte ca mancare, pe care o consum imediat, sau in cursul acelei zile, iar o parte o transform in ciorba de legume pe care o mananc fie a doua zi, fie in una din urmatoarele 7 zile... Zeama de varza are si proprietatea de a conserva hrana.
Va garantez ca ambele variante sunt absolut delicioase.
PS Vreau sa incerc si cu bors.
Pofta sanatoasa!
Cu drag,
Luciana

Alacul

M-am gandit sa scriu cateva cuvinte si despre cerealele mai putin cunoscute in Romania (in ultimii ani mai ales), cum ar fi de exemplu alacul (Triticum aestivum), o cereala pe care eu am descoperit-o de-abia dupa ce am ajuns sa locuiesc in Germania - va spun sincer, ca pana acum 10 ani, nici nu auzisem vreodata cuvantul "alac" in limba romana... Tatal meu insa, isi aminteste ca in copilaria sa, se mai gasea o cereala numita "grausor de munte", care se pare ca este de fapt un alt nume al alacului.

In cercurile naturaliste din Germania, alacul se afla de multi ani la loc de mare cinste, in principal din doua motive:

1. alacul este o cereala care nu suporta ingrasamintele chimice, de aceea chiar si alacul care nu este bio, este totusi calitativ superior celorlalte cereale.

2. alacul este o cereala mult mai putin modificata de om (in comparatie cu graul de exemplu, care prin nenumarate incrucisari, nu mai are aproape nimic in comun cu graul care se cultiva cu doua mii de ani in urma), de aceea alacul  are o valoare nutritiva mai mare, este mult mai bun pentru sanatate.

Iar eu as mai adauga si motivul meu personal pentru care prefer eu sa fac pentru familia mea paine integrala de alac in loc de paine de grau: alacul este cereala brutarului incepator sau mai nepriceput, din alac ies toate mult mai bine, cu alac nu mi s-a intamplat niciodata sa dau gres cu ceva (in cazul graului, am la activ si cateva incercari complet ratate, pe care le-au putut consuma numai iepurasii nostri...). Iar daca mai subliniez si faptul ca faina integrala de alac este mai fina ca cea de grau, astfel incat aluatul facut din alac nu este atat de "aspru" ca cel din grau, cred ca deja v-am castigat de partea mea pentru urmatorul experiment din bucatarie.

Din pacate, alacul nu mai este cultivat aproape deloc in Romania, dar poate daca exista de acum cerere, va urma si oferta taranilor.... 

Eu cumpar alacul numai de la tarani bio pe care ii cunosc personal, este o diferenta ca de la cer la pamant - de la gust, pana la proprietatile de coacere (cum si cat creste aluatul!) - intre painea facuta din grauntele de la tarani si cea din graunte din comert (am o moara electrica si macin intotdeauna numai atat cat imi trebuie pentru ce urmeaza sa gatesc direct). Cat despre faina din comert, macinata si ambalata, ar trebui de fapt evitata, pentru ca i se adauga o gramada de aditivi: ca sa nu se rancezeasca (este mult mai perisabila ca faina alba), ca sa nu faca molii, ca sa nu se faca cocoloase,s.a.m.d.; dar stiu ca nu este usor de procurat mereu faina proaspata (bunica mea mergea la moara si macina intotdeauna UN SINGUR SAC de cereale, nu macina toate grauntele dintr-o data!), deci cei mai multi nu vor putea evita din pacate solutiile de compromis.
Alacul are si pentru consumatorii de hrana vie  o valoare deosebita, incolteste mult mai repede si mai usor decat graul, cu o singura conditie insa: inlaturarea cojilor care imbraca grauntele trebuie facuta cu o masina speciala, care sa nu lezeze germenele. Din pacate, cei mai multi producatori au masini industriale care nu mai pot asigura aceasta conditie, de aceea, de cele mai multe ori, alacul din comert nu mai incolteste!

Mai jos cateva fotografii comparative grau-alac:.

Asa pastrez eu alimentele, in borcanele de muraturi ale soacrei mele (care bineinteles ca nu mai pune muraturi de zeci de ani...). in stanga este alacul, in dreapta graul.

Graul are bobul mai scurt, cu capetele rotunjite. Alacul este lunguiet si are capetele ascutie (in dreapta grau, in stanga alac).

Grau

Alac

Daca se gaseste cinvea care ar dori sa reinceapa sa cultive alac in Romania (m-as bucura tare mult!), m-as oferi sa fac legatura cu producatori din Germania, de la care s-ar putea cumpara graunte, persoanele interesate imi pot scrie pe hranaviero@googlemail.com.

Salată de dovleac cu morcov şi varză murată

Dovleacul este rege în perioada aceasta. Eu pană anul acesta nu prea am mâncat dovleac, decât plăcinta făcută de prietena mea, toamna când apărea la piaţă bostanul turcesc. Când eram mică, la bunica, tăiam mulţi dovleci portocalii şi foarte mari, le adunam seminţele şi restul tăiam pentru porci sau vaci şi mă minunam cu câtă poftă pot să mănânce prietenii mei dovlecii. Nu mi-a trecut prin cap să gust.
Toamna aceasta blogurile crudivore pe care eu le frecventez abundă în reţete cu dovleci, de la ciorbe, tarte până la torturi.
Foarte versatil dovleacul acesta frumos.
Buna doamnă Elena Niţă Ibrian ne spune în carţile dânsei că « Dovleacul neprelucrat termic este foarte eficient pentru suferinzii de afecţiuni oculare stopând miopia şi prevenind cataracta »
Dacă mai vreţi încă 6 motive pentru a mânca dovleac crud, aici Tanya ne povesteşte pe larg alaturi de o reţetă de supă cremă de dovleac.
Supa Doinei aici ne îmbie sa sorbim din ecran nu alta.
Pe mine Irena m-a convins să încerc dovleacul crud spumandu-mi că nu ar trebui să il « aburesc » ci să îl încerc aşa. Mulţumesc Irena, aici avem reţeta de tort de dovleac. Zis şi făcut : am făcut mai întai suc de dovleac cu morcov şi aşa am pornit în aventura cunoaşterii şi aprecierii acestei legume frumoase. Apoi am facut tarte mici cu pulpa de la suc, în care am pus câteva curmale şi seminţe de chia pe un blat subţire de nuci amestecate cu curmale.


Astazi am mâncat o salată care mie mi-a plăcut tare mult în care am pus :



- dovleac ras
- morcov ras
- varză murată, multumesc Luciana pentru reţeta de salată de varză cu praz
- mărar
- ulei de măsline




Se amestecă toate ingredientele şi se mestecă bine cu bucurie şi voie bună.


Scriind această reţetă mi-a venit în minte un motiv special să mâncăm dovleac : nu se cheamă el « dov » + « leac » degeaba. Să ne fie leac la toate !


Vă îmbrăţisez cu drag,
Mia

SIROP DE ZMEURA CU ZAHAR INVERTIT SI HREAN, PREPARATE LA RECE

  Cu multa bucurie, am primit invitatia dragei mele prietene Mimi, de a posta si eu pe acest blog dedicat doamnei ElenaNita Ibriam, care dupa parerea mea se vrea unul ce se rupe de "curentul" acesta raw vegan si arata o parte ce nu tine nici de moda, nici de retete sofisticate ci vine in sprijinul celor ce isi doresc aceasta schimbare, dar nu au poate posibilitatile financiare sa o faca(adesea oamenii spun despre aceasta dieta ca este una scumpa)si care ne poate ajuta sa reusim cu ce avem la indemana sa ne facem viata si retetele cat mai usoare.
  Ne mai poate ajuta deasemeni sa ne gasim echilibrul in tot noianul acesta de informatii pro si contra chiar in interiorul acestui stil de viata, raw vegan. Si cum putem face asta mai bine, decat ducand mai departe mesajul acestei doamne care vrea sa ne convinga ca daca vrem, putem sa ne schimbam viata in bine chiar cu bogatia ce se afla in jurul nostru, cel mai adesea, chiar sub picioarele noastre.
  De aceea vin cu o reteta simpla,probata de mine, care are la baza zaharul invertit, procedeul acesta este totusi controversat. Sigur ca din ceva rau este greu sau chiar imposibil sa iasa ceva bun, dar am vrut sa ma conving si astfel am sacrificat 1 kg de zmeura, din gradina mea, si am facut acest sirop, in ideea de a-l da copiilor combinat cu apa , pe post de suc, dar iata ca a iesit de fapt un sirop vindecator pe care eu il recomand.

    Il dau acum copiilor cand tusesc, in special fetitei care adesea a facut pneumonie, si imediat ii trece tusea. Stiam despre un anumit sirop de hrean care este chiar miraculos pentru tuse(dar nu stiam si reteta),asa ca m-am gandit ca il pot folosi pe acesta, si chiar a fost foarte eficient si destul de bun la gust. Copiii il accepta cu usurinta.

Poate ca veti spune, dar de unde zmeura acum, insa acest sirop se poate face dupa aceiasi reteta si din catina sau macese, caci tot este sezonul lor. Eu zic ca merita incercat mai mult datorita hreanului, despre care stiu ca dizolva foarte bine mucusul din corp, mucus despre care puteti citi si aici cum se formeaza, de aceea,si eu il consum adesea.
  Deci, iata reteta:

    Ingrediente:-1 kg de zmeura
                         -1,5 kg zahar invertit
                         -125 gr hrean ras fin
                         -2-3 ramurele proaspete de busuioc

  Preparare:-se zdrobesc fructele intr-un borcan mai mare;
                    -se adauga celelalte ingrediente, se acopera borcanul si se lasa la macerat 7 zile, agitand vasul de 2 ori pe zi;
                    -apoi siropul se scurge, se tine 24 de ore la rece, dupa care se trage usor cu furtunul insticle care se inchid ermetic si se pastreaza la loc intunecos si rece;
                     -daca este corect preparat se poate pastra de la o recolta la alta.




Aici aveti reteta de zahar invertit si proprietatile lui. 


 Si pentru ca iarna incepe sa se instaleze, va doresc o iarna calduroasa , o sanatate de fier si multa ,multa iubire (numa' buna de daruit).
 Cu drag, Angy